VÂRSTELE OMULUI, VÂRSTELE AMINTIRII, VÂRSTELE CĂRȚII – Reputatul universitar  și om    de știință  clujean, IOAN MÂRZA, la 90 de ani

O viață dăruită învățământului universitar, cercetării științifice într-un domeniu ,,arid” pentru profani, dar cu atât mai fascinant – GEOLOGIA. În preajma aniversării a 90 de ani de viață (29 iunie 2020), venerabilul Profesor universitar și om de știință clujean, IOAN MÂRZA, își dăruiește și ne dăruiește ediția a doua, revizuită și adăugită, a cărții sale  intitulate JOCURILE LITERARE ALE UNUI GEOLOG (Presa Universitară Clujeană, 2020). O carte scrisă cu sinceritate, dăruire, dintr-un sentiment al datoriei față de cei care au fost, care sunt și, cu siguranță, față de cei care vor fi . O carte scrisă cu inima. De aici și mărturisirea: ,,De fiecare dată când scriu o carte, o fac adesea cu gândul și sufletul la foștii mei studenți (câteva mii), colegi și prieteni, fiindcă nu mă pot detașa de ei și le simt suflul încurajator”. 

După ce a publicat cărți de specialitate, multe și ,,grele” – între care (selectiv): Evoluția unităților metamorfice din sud-estul Muntelui Mare, Acad. R.S. România, București,1969, 166 p.; Resursele minerale ale Pământului, Știința pentru toți, București, 1973, 116 p.; Geologia zăcămintelor de minereuri. Vol.1. Zăcăminte magmatice, Univ. Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 1977, 481 p.; Geologia zăcămintelor de minereuri.  Vol. 2. Zăcăminte exogene  și metamorfice, Univ. Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 224p.;  Geneza zăcămintelor de origine magmatică. Vol. 1. Elemente de metalogenie magmatică, Dacia, Cluj-Napoca, 1982, 250 p.;  Idem. Vol. 2. Metalogenia ortomagmatică și pegmatitică,Dacia, Cluj-Napoca, 1985, 331 p.; (Editor, volume coordinator, co-author) The volcanic Tuffs from the  Transylvania Basin, Romania, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 1991, 464 p.; Idem. Vol.3. Petrometalogenia skarnului (pirometasomatoza) și  greisenului (pneumatoliza), Dacia, Cluj-Napoca, 1992, 382 p; Idem. Vol.4. Metalogenia hidrotermală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999, 485 p.; Idem. Vol. 4. Second edition, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, 515 p.; Elemente de geologie și geomorfologie, aplicate domeniului agro-silvic  (colab. cu C. Constantina), Todesco, Cluj-Napoca, 2005, 383 p.;  Petrometalogenie – abordare geoprocesuală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013, 181 p.; Petrometallogeny – Genetic Geoprocessing of Ore Deposits, Presa Universitară Clujeană, 2018, 252 p. – Profesorul  dr. IOAN MÂRZA pare că nu are astâmpăr. Continuă să scrie, practicarea acestui exercițiu de inteligență ținându-i aprinsă flacăra iubirii de profesie, de știință, de cultură, de familie și de țară. 

Cărți în curs de publicare: Recunoștință Geologiei,  circa 350 p.;  Mârza, I., Păcurar, I., Săsăran Em., Bedelean H., Concrețiunile de gresie din Dealul Feleac, simbol geologic al Clujului,  150 p.;  Mârza, I., Vlad, Ș.N., Tămaș, C.G., Geode, 100 p. 

Dintr-o altă categorie, cea a confesiunii, a amintirilor și ,,jocurilor literare”, fie ele  poetice sau în proză, fac parte apariții editoriale precum:  Povestea vieții mele (confesiuni și schițe de portrete), Presa Universitară Clujeană, 2008, 505 p.; Monografia comunei Țaga (I. Mârza: coordonator, editor, coautor), Tipografia Delroti, Cluj-Napoca, 2009, 709 p. În 2019, Profesorul a încredințat tiparului  volumul Jocurile literare ale unui  geolog, Presa Universitară Clujeană,  pentru ca acum, în prag de vară 2020, să ne dea  o a doua ediție, revizuită și adăugită,  a aceleiași cărți. Această a doua ediție, despre care va fi vorba în cele ce urmează, s-a realizat, potrivit autorului, ,,la solicitarea și cu susținerea financiară a Primăriei comunei Țaga (primar Romulus Mîrza) și a Consiliului local, deoarece autorul, băștinaș al acestor locuri (ghiolțan/țăgean), abordează numeroase aspecte  privitoare la meleagurile și locuitorii acestei comune. Cartea se dorește a fi, în acest caz, o atenție din partea autorităților locale pentru locuitorii comunei Țaga, cu deosebire pentru aceia care s-au remarcat în activități obștești prestate la nivelul comunei, pentru gospodarii fruntași, funcționarii apreciați și pentru alți slujitori de profesie (profesori, medici ș.a.). Totodată, se intenționează a fi oferită ca amintire vizitatorilor oficiali, veniți cu atribuții de serviciu la Primăria Țaga. Acest gest al conducerii comunei, făcut din considerație pentru locuitorii săi, ar putea constitui un exemplu semnificativ pentru alte commune din județ și din țară”, mai spune Prof. Mârza. 

Dintru început, Profesorul Mârza ține să precizeze că dedică această carte ,,ilustrului om, Prof.univ.dr. Ioan-Aurel  Pop, Președintele Academiei Române, cel mai de seamă istoric medievist român al zilelor noastre”. Și, mai completează autorul, referindu-se la Acad. I.A. Pop, că ,,domnia sa reprezintă o marcantă personalitate ridicată < din talpa țării >, cu sorgintea în zona nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei; noi, <co-pământenii >, ne mândrim cu acest nume, fiu al gliei comune și ultimul dintre rectorii mei, al 9-lea – până în prezent – singurul necaracterizat de mine, într-o viziune proprie, în scrierile mele anterioare” . Înainte, însă, de a dedica pagini rectorului său, Prof. Mârza introduce ceea ce domnia sa numește ,,Inițiativă proeminesciană”, adică citarea câtorva versuri din Eminescu – în cazul de față versurile primei strofe din poezia <O, mamă>, (Ed. Perpessicius, 1963) –, aceasta ,,drept respect și semn al solidarității cu lirica de aur  a marelui poet”, în contextul interesului  crescut al diferiților oameni de știință români, care ,,adâncesc  analiza poeziei lui Eminescu, problematicile colosal de diversificate ilustrate în poetica eminesciană sub aspect filosofic, cu aplicație specială spre diferite științe”. 

Urmează, cum spuneam, pagini dedicate Acad. I.A. Pop, din care aflăm că valorosul istoric a contribuit cu un capitol consistent la elaborarea ,,Monografiei comunei Țaga” (coord. Ioan Mârza): ,,De la lumea medievală la cea modernă”, temă abordată la cel mai înalt nivel științific. ,,Situația dată ne-a unit. De fapt, consider că ne-am regăsit doi <consăteni> cu însușiri psihice comune, probabil cu unele trăsături comportamentale moștenite de la străbunii noștri și transmise genetic, educational prin părinții noștri”. Perioada de rectorat a Acad. Pop, începută în 2012,  este numită cea ,,a democrației universitare liber consimțite”, fiind prezentate contextul  în care a devenit rector, succinte date de ordin biografic, ascensiunea pe linie didactică și realizările pe plan științific etc. Un scurt memento al epigramistului clujean Eugen Albu precede ,,Reflecțiile autorului”: se spune acolo, practic, ceea ce va urma, la ce să ne așteptăm. Va urma o poveste de viață, relatată simplu și frumos, în graiul locului, pentru a da culoare povestirii, dar fără artificii stilistico-lingvistice ori găselnițe de orice fel,  în forma unor poeme, urări și răvașe, epigrame, aforisme și câteva narațiuni, toate filtrate prin ochiul copilului care a văzut lumina zilei la sat, în casa unor țărani nevoiași, a adultului de mai târziu, care nu și-a uitat rădăcinile. Noianul de sentimente și trăiri se potențează în cursul zugrăvirii unor pagini, a unor ,,mini-piese”,  cum însuși le numește,  ,,inspirate de evenimente cotidiene, întâmplări  și minunății ivite în cale, inclusiv isprăvi și întâmplări din viața de copil în sat”. Primul catren compus în primăvara lui 1939, tatăl înrolat, lecturile unchiului Iosif Corpodean din ziarul ,,Timpul”, primele iubiri… 

Cititorul e invitat apoi să parcurgă ,,Jucării în versuri”, multe în metru popular (,,Ștefan Vodă”; ,,Cântecul copiilor străzii” – cu un  mesaj emoționant și la fel de actual ca și atunci când a fost compusă poezia, în timpul evenimentelor din 1992, de la Târgu Mureș; ,,Lira – Liră-n cui, liră pe jos/ Liră-n cuget mânios,/ Liră-n mâini meșteșugite/ Și-n suflete răzvrătite.// Spune-ne viața ta,/ Cântă-mi-o și pe a mea,/ Că tu știi la fel de bine,/ Și ce-a fost, dar și ce vine.// Să ne spui fără cruțare/ Și ce-i bine și ce-mi pare,/ C-o să vină pe la noi,/ Plugul negru tras de boi,/ Boi mânați din depărtare/ Cu un bici atât de mare,/ Că încinge tot cuprinsul/ Pentru a-i împlini visul./ Deci, nu fă pe vrerea sa…/ Doamne, ce-i cu țara mea?”…; sau ,,Ghiolțul – satul meu”, ,,Singur la Băișoara”, ,, Aducere aminte (în stih popular)”, ,,Acasă am mers la mama” ș.a.). Într-o manieră mai elaborată ,,Lacrimile – Lacrimile sunt mărgăritarele sufletului,/ Picurate parcă dintr-un cer senin,/ Prelungindu-se încet pe față lin./ Imaculate iviri din izvorul ochilor,/Semn distinct al bucuriei, bucuriilor,/Sau dimpotrivă – ce curios – din același izvor,/ Curg durerile, suferințele oamenilor./ Cine le cunoaște oare înțelesul, necazul?/ Este doar cel căruia îi șiroiesc adesea obrazul!”. Încheiem acest capitol cu câteva versuri care explicitează ceea ce subliniam înainte: ,,Sorgintea versurilor mele – Versurile mele n-au cuvinte domnești sus-puse,/ Nici expresii fistichii traduse, netraduse,/ N-au totdeauna nici număr par de silabe,/ Semn că ar fi aievea niște voroave./ Nu cântă nimănui în strună,/ Nici nu te-ntrebi: ce-au voit să spună?/ Au în schimb miros de colb din drumul țării,/ (…) O mireasmă reavănă din glia plugului/ Întoarsă toamna să vază azurul văzdului” (…) 

Urmează: Urări – Răvașe, dedicate unor apropiați, colaboratori sau prieteni de-o viață, catrene de ocazie; Aforisme (cu o cuprinzătoare și documentată introducere în temă); capitolul Narațiuni conține povestioare, vesele sau triste, ,,întâmplări și  <isprăvi> din viața de copil în sat”, duioase amintiri din copilărie, așa cum le-a trăit Ionucu, un fel de ,,copil universal”  (Ioan Mârza – n.n.) împreună cu familia și prietenii din sat și care au exercitat o anumită influență asupra vieții sale de atunci și de mai târziu: ,,La furat de dude”, ,,În Pivnița de la Coastă, după lilieci”, ,,Culcușul de iepure din spinii lui Palaneț (Constantin Tîrnovan)” , ,,Furtuna apocaliptică”, ,,Pistolul din podul casei”  și multe altele, inclusiv câteva povestioare de dată mai recentă, precum: ,,Blestemul aurului de la Roșia Montană”. 

Spre final, Prof. Mârza simte nevoia să adreseze mulțumiri  tuturor celor care, într-un fel sau altul, i-au oferit sprijin de specialitate în elaborarea cărții, care ,,au netezit calea apariției” acesteia. Și mai pune o dată punctul pe ,,i”: ,,Nu am publicat prezenta carte pentru a mă afla între poeți, prozatori, literați în ansamblu, ci din sentimentul de aleasă stimă pentru acest domeniu și, deopotrivă, pentru cei ce-l mânuiesc cu adevărată chemare, ci mai ales pentru că sunt ale mele și mă reprezintă, aș spune mai mult, mă caracterizează”. Dar profesiunea de credință e cuprinsă în aceste cuvinte, care spun totul: ,,Ultimul cuvânt (…) îl adresăm, cu stimă și profundă recunoștință, oamenilor din rândurile cărora provin: am în vedere atât contemporanii copilăriei mele, cât și pe cei prezenți în zilele de acum, deoarece port pecetea  spirituală formată și împământenită pe la noi de veacuri. În cuvântul de față mărturisesc dragostea și stima ce-o port, deopotrivă, meleagurilor natale, întrucât am plecat la 15 ani (1945) în lume, cu omenia ce mi-au dăruit-o ca <bagaj spiritual>, valută cu care am rezolvat multe examene în viață și le voi rămâne recunoscător mereu”. 

Iubitor al artelor, autorul include în volum și o suită de desene și picturi (însoțite de o poveste lămuritoare), realizate de copii ai prietenilor care obișnuiau să-l viziteze la catedră, lucrări expuse în perioada 1995-2000 cu ocazia Saloanelor de minerale, organizate de Asociația Geologilor, Mineralogilor și Gemologilor Amatori  din România sub patronajul Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 

Un larg index alfabetic de nume, o bibliografie și o selecție din lista cărților apărute până acum sau din cele aflate în curs de apariție completează volumul. 

În orice caz, dincolo de toate cele semnalate și de desfășurarea ei  coerentă, cartea aceasta este un  ,,joc” și aceasta este cheia în care ea trebuie citită, deși nu puține sunt raportările la logică și filosofe, cele de natură ontologică sau întrebările legate de probleme ale spiritualității contemporane, strecurate  însă cu discreția și bunul simț proprii  omului superior.

Michaela BOCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *